Capitolul 4 - Sentimentele

Imediat ce am deschis ochii un singur lucru am observat: Ruby! In fata mea este Ruby! Desi nu l-am mai vazut de foarte mult timp, pot fi sigur, el este! Ruby! Totusi, de ce nu ma recunoaste? Arata sperita... Ah, cum am putut uita: nu stie despre mine. Ma cam doare asta... Totul e din vina lui! Cum  aputut sa faca asta! Si mai rau, propriului fiu?! De ce l-a trimis in lumea aceasta stricata cand putea sa aleaga din atatea altele mai bune? Bietul Ruby... Cate a avut de indurat probaibil... 

Isi intinde mana spre mine! Hahahahaha! Poate e un joc... nu ne-am mai jucat de mult impreuna. Hmhmhmhm! Nu ma pot aptine din zambit! Sa fac si eu la fel... Hahahahahaha!

-Eu? am spus asta deoarece si Ruby voia sa o zica. Cum pot fi asa sigur? Pentru ca sunt el... bineinteles ca stiu asa ceva. Ce fata amuzanta are... pare surprins. Hahahahahaha!

-Eu! spun inca odata. ce dor mi-a fost de el!!! Abia asteptam sa-l revad... Ce bine ca l-am gasit in sfarsit! Vreau sa-l strang in brate... Daca zbor ajung mai repede... Inca putin si-l ajung... Da! Stiam eu! E asa de bine sa-l simt in bratele mele! Dar nu aici...

-Te-am gasit! i-am soptit la ureche. Acum mai bine plec, poate ma vede cineva.

**************************

Ma cheama! Sa ma grabesc... vreau sa-l revad! Uite, se ridica din pat. Ce fata amuzanta a facut din nou! Cred ca oamenii l-au invatat asta... oricum, tot dragut este... la fel c aintodeauna de altfel... fratele meu mai mic cel dulce... Ups! Vai, iar am uitat! Trebuie s ama obisnuiesc sa ma refer la Ruby ca "eu". Doar vom fi aceiasi. Aceasta ma bucura oarecum...

Eh?! Intinde mana spre mine? Sa fac si eu asa... Hmhm! Exact cum credeam! Contactul fizic imi provoaca aceste sentimente necunoscute... vreau sa-l protejez. Eh?! Corpul mi se misca singur... M arog, oricum aveam de gand sa-l imbratisez odata si odata. Ah, ce bine e sa te am in bratele mele...

-Ruby!

Hmmmm? De ce-mi da drumuuuuul? Nu-mi da drumul! Inca mai vreau sa te tin in brateeeee!

-Cine e Ruby?

Eh? De ce ma intreaba asta?! Dar nu asta conteaza... arata trist... de parca va izbucni in plans.

-Tu! i-am raspuns imediat.

Totusi, de ce ma intreaba asta? Ce, nu-si recunoaste numele?

-Exact cum credeam!  ...  Eu nu sunt Ruby!

De ce e asa disperat?(chiar daca si partea aceasta a lui e adorabila) Si cum adica nu e Ruby? Sunt mult mai mult decat sigur ca el E! Nu-mi spune... Chiar i-a sters toate amintirile de cand era in lumea noastra pentru a le inlocui cu unele false despre lumea aceasta? Poate a implantat amintiri fa;se si in cei din jur... desi... daca el a facuto, se poate la fel de bine sa fie si adevarat. Chiar si asa... Ce el de tata ar face asta propriului copil? Uhhhh! Sunt enervat la culme! Imediat ce ma intorc acasa il iau la raspundere! Dar mai important acum... Ruby? Pffft!... ce fata a facut! se vede ca simte ceva... e evident ca-mi cere sa-i spun ca pe el il caut defapt. Dar nu caut pe altcineva! Chiar si asa...

-Hahahahahahaha! Ba tu esti! Nu e nici o greseala... te-as recunoaste dintr-o mie, doar esti eu!

-Poftim?! Cum adica sunt tu?

Pfft! Iar a facut o fata haioasa... aaaah, vreau sa-l imbratisez... e asa dulce!!!!!

-Exact! Eu sunt tu, tu esti eu. Suntem oua persoane diferite, si totusi aceiasi.

-Nu inteleg ce vrei sa spui...

Arata confuz... nu e asa de greu de inteles, nu?

-Stai! sa ma linistesc...

Pffft! Ce agitat e! Hahahaha!

-Acum, sa o luam de la inceput... prezentarile! Buna, eu sunt hinata Fellow, dar poti sa-mi zici Hin.

Haaaaaaaaaa?! Prezentare? Ce joc mai e si asta? Hahahahaha! Dar a spus "eu sunt Hinata Fellow"... asta e numele sau de om? Nu-i de mirare ca nu raspunde la numele de "Ruby"... Atunci, sa ma "prezint" si eu. Hahahahahahaha!

-Buna, eu sunt Sapphire, ratiunea!

-Ce? Ratiunea? Cum adica?

-Exact ce am zis: noi suntem doi, dar unul... O fiinta inteligenta e formata din doua: Ratiunea si Sentimentele. In aceasta fiinta pe care noi doi o formam eu sunt ratiunea...

-Deci eu sentimentele?! Afectivul?!

-Exact!

Nu ma mai pot abtine... e prea dragut! Trebuie sa-l imbratisez... ca pe vremuri!

-Uwaaaaaa! 

Ups... l-am impins is amndoi am cazut pe pat. Hahahaha! Cel putin il am in bratele mele!